Acasa

1.Informația

Sa incepem cu inceputul. Din cele mai vechi timpuri omul a avut nevoie de informatii pentru a-si usura traiul si viata.Cunoasterea ca si concept, este bazata pe informatie. Conform site-ului wikipedia.org informatia este: ,,cuvantul preluat din latina(informatio) prin intermediul limbii franceze(information) - este polisemantic, putând căpăta mai multe semnificații (uneori total diferite sau chiar contradictorii), ce sunt determinate de domeniile și contextele foarte variate în care este folosit. În afara înțelesurilor din limbajul comun, el are și alte sensuri, atribuite fie prin definirea sa ca termen (științific sau tehnic), fie drept concept în cadrul unor ramuri ale filozofiei sau al unor științe și tehnologii al căror obiect de studiu este informația. Termenul "informație" este legat și de un proces informational(succesiunea acțiunilor prin care se informează), dar și de rezultatul acestui proces (volum, varietatea de informații obținute) precum și de unele fenomene specifice (fenomenul informațional, explozia informațională, etc.). De asemenea informația a început să fie considerată ca factor ontologic primordial, ce stă la originea universului, împreună cu materia și energia.

1.Nici una din definițiile sau conceptele existente pentru informație nu sunt unanim acceptate, fapt ce produce confuzii, ambiguități, și uneori chiar pierderi economice.

2.În ultimul timp tot mai mulți cercetători și oameni de știință își pun întrebarea dacă este posibil de construit o teorie a informației unică, general valabilă. Pe de altă parte, datorită presiunii exercitate în principal de impasul în care au ajuns cercetările în unele domenii (stiinta cognitiei, biologie, psihologie, robotica, inteligenta artificiala, etc.), se remarcă tot mai multe încercări de a îmbina și de a suprapune diversele semnificații și interpretări într-un singur concept universal acceptat.
Se poate spune că elaborarea a unui concept unic al informației se află cam în același stadiu în care se găsea elaborarea unui concept al energiei la mijlocul sec. XIX (deși acest concept era cunoscut de câteva secole, oamenii de știință au început să înțeleagă cum poate fi convertită o formă de energie în alta și să scrie ecuația acestor conversii abia prin anii 1940).
Aparenta contradicție între diferitele concepte ale informației existente astăzi este cauzată de faptul că majoritatea acestora sunt elaborate numai pentru un anumit domeniu, și pentru a fi definită, informația trebuie raportată întotdeauna la un sistem oarecare, propriu domeniului respectiv, cum ar fi ADN-ul, limba vorbita, computerele ș.a.

Ce este informația?

Într-o definitie - pe cât de sumară tot pe atât de informală și, deci, de inexactă - se poate spune că informația se constituie intr-o reprezentare a realității, dar și a reflecției și proiecției - care sunt operații tipice intelectului uman - prin intermediul unui set bine precizat și structurat de simboluri - de regulă accesibile simțurilor și rațiunii umane, dar și unora dintre dispozitive, precum cele de calcul automat (calculatoare). Informatia nu este nici conținut (ci stările unui sistem pot fi asimilate cu acesta), nici agent (ci semnalele transmise printr-un canal pot fi asimilate cu acesta), nici proprietate, nici instructiune, nici proces și nici metoda, ci informația se constituie într-o categorie de sine stătătoare, având o existență abstractă și subtilă - adică nematerială - categorie care este reflectată de stări, semnale etc. și constituie un element esențial în procesul cunoașterii.''



2. Tehnologia Informationala(Information Tchnology)

Societatea informaţională

Tehnologia informației este tehnologia necesară pentru prelucrarea informației, în particular prin folosirea computerelor electronice la convertirea, procesarea și transmiterea informației. Termenul englez corespunzător este Information Technology, abreviat IT, care se citește ai ti, abreviere care deseori se folosește și pe românește.
În zilele noastre, infomatica (Computer Science) a devenit o disciplină indispensabilă pentru marea majoritate a domeniilor de activitate umană. Pregătirea specialiştilor de mâine este de neconceput fără suportul calculatoarelor, indiferent de domeniul şi specializarea aleasă. Totodată, omul zilelor noastre trebuie să se familiarizeze nu doar cu computerele în sine, dar şi cu ceea ce fac sau pot face computerele; cum anume pot fi utilizate în folosul personal şi al societăţii în ansamblu.
„Revoluţia informaţiei” este o noţiune afirmată argumentat în numeroase lucrări aparţinând nu numai specialiştilor în domeniile informaticii, ciberneticii, ci şi unor analişti ai problemelor globale de management, marketing etc.
Herbet Simon, laureat al premiului Nobel pentru economie în 1980 punctează „revoluţia informaţiei” în lucrarea „The Steam Engine and the Computers. What Make Technology Revoluţionary”. Autorul compară calculatorul cu motorul cu aburi afirmând că ;aşa cum motorul cu aburi a reprezentat declanşatorul Revoluţiei industriale, calculatorul a declanşat Revoluţia informaţiei”.
Ţările care pot fi considerate aparţinătoare tipului de societate informaţională sunt cele în care aşa numiţii „knowledge workers” ajung să depăşească numărul celor angajaţi în agricultură sau în producţia industrială. Spre exemplu, în SUA, „gulerele albe” au devenit mai numeroase ca „gulerele albastre” pentru prima dată în anul 1957, dată care este adesea folosită pentru a marca începutul erei informaţionale.
Era informaţională se deosebeşte de cele precedente prin caracteristici cum ar fi:
- apariţia societăţii bazate pe informaţie,
- organizaţiile devin dependente de IT în desfăşurarea activităţilor specifice;
- procesele de muncă suferă transformări în scopul creşterii productivităţii muncii;
- succesul unei afaceri este determinat în mare măsură de eficacitatea cu care este folosită IT;
- IT este încorporată în numeroase produse şi servicii.

1.2. Impactul IT – ului asupra economiei mondiale

Dezvoltată în SUA, tehnologia computerelor a împânzit şi afectează întreaga lume. Se poate afirma, fără teama de a exagera, că se cheltuiesc sume considerabile (biloane de dolari) cu cercetarea în domeniul calculatoarelor, SUA şi Japonia fiind antrenate într-o bătălie permanetă pentru supremaţie.
IT oferă o multitudine de oportunităţi aferente mediului de muncă şi de viaţă al omului. Esenţial este ca IT să fie materializată în sisteme informatice menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Astfel, putem exemplifica câteva din utilizările remarcabile ale calculatorului şi a sistemelor informatice întro lume modernă:
- medicina foloseşte IT pentru a ajuta pacienţii infirmi să meargă sau să audă;
- în domeniul educaţional se conturează metode noi de învăţare asistată de calculator;
- computerele sunt vitale pentru progresul ştiinţei; rezultatele cercetării ştiinţifice computerizate pot fi remarcate în multe produse şi servicii noi (ex. : centrale telefonice moderne, automobile, TV – uri cu teletext )
- tehnica de calcul a pătruns în toate aspectele vieţii profesionale de la birouri până la combine agricole dotate cu calculatoare ce determină parametri optimi de funcţionare;
- computerul a avut impactul major în lumea afacerilor, tranzacţiile comerciale fiind dirijate pretutindeni în lume cu ajutorul calculatoarelor.
Contactul unui profesionist dintr-un anumit domeniu de activitate cu tehnica de calcul se poate reliza:
- inconştient, prin folosirea unor servicii care înglobează tehnică de calcul (echipamente dotate cu calculatoare, telecomunicaţii, echipamente de măsură şi control etc)
- conştient, prin folosirea propriu-zisă a sistemelor informatice în domeniul său de activitate.
Putem afirma, excluzând riscul de a greşi, că aproximativ 90% din cei care lucrează cu calculatoarele sunt cu predilecţie utilizatori.
Utilizator al unui calculator poate fi considerată persoana care exploatează anumite programe ce o ajută în activitatea profesională.
Programatorii sunt cei care concep programe, eventual şi pentru propriul uz, dar mai ales pentru necesităţiile altora. Aşadar, specialistul dintr-un anumit domeniu de activitate, (indiferent că este economist, jurist, profesor, medic etc) are sarcina de a identifica problemele ce se impun a fi rezolvat şi, totodată, are posibilitatea de a utiliza categoria de programe construite pentru soluţionarea lor.
Ca o concluzie, poate fi catalogată însemnătatea IT pentru societate în noul mileniu. Lumea contemporană este forţată să se adapteze la revoluţia computerelor, aspectele pozitive cântărind mai greu decât cele negative cu condiţia de a se folosi în mod adecvat această tehnologie.

1.3Noua economie si Tehnologia Informatiei si comunicatiilor
  “ Natiunea care are cuvantul hotarator in domeniul prelucrarii informatiei va poseda in secolul al XXI-lea cheile conducerii lumii”.
(Robert E. Kahn, 1997,
Defence Advanced Research Project Agency, SUA)
Denumirile pentru noua configuratie spre care evolueaza societatea avansata din punct de vedere industrial au fost si sunt numeroase: societate telematica, societate informationala, societate a comunicatiilor, societate a cunoasterii, societate a constiintei etc. In spatele tuturor acestor denumiri se ascunde teza ca un nou impuls tehnologic – tehnologia digitala – va conduce la inlocuirea treptata a actualei societati industriale.
Tehnologia digitala nu se rezuma numai la digitalizarea modului de calcul si a comunicatiei, ci include si o serie intreaga de procedee si instrumente noi. Un rol decisiv l-a avut transformarea radicala a microelectronicii de la inceputul anilor optzeci, evolutia tehnologiei de microsistem din anii nouazeci ai secolului trecut si, de asemenea, tehnica moderna a satelitilor, precum si cablul din fibra optica. In acest context se inscrie o intreaga gama de aparate ca telefonul mobil, hartia electronica (e-paper), cartea electronica (e-book), playerul, notebookul, recorderul etc. Impulsul tehnologic, dat de miniaturizarea componentelor pana la nivel nanometric, si evolutia sistemelor de programare (soft) au determinat o noua revolutie a mijloacelor de informare comparabila cu raspandirea tiparului sau cu inceputurile erei imaginilor tehnice (fotografie - film - televiziune).
Informatia, care este astazi disponibila, in special, prin Internet, a devenit alaturi de materia prima, munca si capital, cel de al patrulea si cel mai important factor economic si prezinta, in principal, urmatoarele aspecte:
a) Este o resursa a organizatiilor si persoanelor fizice, care poate fi utilizata in comun fara a se consuma, devenind principala sursa de bunastare a firmei si a individului;
b) Sta la baza unor noi ramuri economice cu o rapida dezvoltare si revolutioneaza activitati fundamentale ale societatii umane: afacerile, invatamantul, guvernarea, managementul intreprinderii etc.
c) Se banalizeaza: orice tip de informatie - alfanumerica, grafica, cartografica, imagine fixa sau mobila, voce - poate fi reprezentata numeric si orice prelucrare numerica poate fi definita pe baza notiunii de suma si a logicii binare.
Potentialul Internetului de a informa, educa, distra si de a se constitui ca suport pentru organizarea si desfasurarea afacerilor la scara globala este considerabil.
Noile tehnologii informationale impulsioneaza interconectarea globala si produc modificari fundamentale in economie si societate. Ubicuitatea calculatoarelor si ritmul rapid de evolutie tehnologica a acestora sunt aspectele cele mai semnificative ale actualei revolutii informatice. Simbolul convergentei dintre telecomunicatii, calculatoare si tehnologia de control, Internetul, reprezinta unul dintre vectorii Societatii informationale in Europa. In prezent este un fapt comun in a recunoaste ca informatia este omniprezenta in activitatile umane, tehnologia informatiei si de comunicatii, de la calculatorul personal la reteaua Internet, de la telefonul mobil pana la retelele mondiale de comunicatii, sunt in plina dezvoltare si ne transforma viata, relatiile, organizarea societatii.
Dezvoltarile tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) din ultima decada au transformat deja societatea noastra sub multe aspecte. Cu toate acestea, se considera ca si tarile dezvoltate din punct de vedere industrial care beneficiaza, comparativ cu celelalte tari, din plin de noile facilitati, nu se afla decat la inceputul exploatarii unor tehnologii care nu s-au maturizat si care se afla inca in plina dezvoltare.
Societatea Informationala - Societatea Cunoasterii (SI-SC) este conceputa ca un mediu foarte diferit, fara precedent, in care implementarea ultimelor realizari tehnice trebuie sa mearga in paralel cu adoptarea de noi solutii juridice care sa monitorizeze efectele negative ale impactului utilizarii TIC.
In secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbari in viata cotidiana, mai multe decat in orice alt secol anterior, si marea majoritate a acestor schimbari s-au produs datorita tehnologiilor electrice, bazate pe lucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante realizari electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea instantanee, aplicatiile casnice ale energiei electrice, automatizarea in intreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronica aviatica si pentru explorarea spatiala, instrumentarul de cercetare stiintifica, tehnologiile medicale, calculatoarele si Internetul, videocasetofonul si alte surse de informare si divertisment transmise prin Internet. {i aceasta lista ar putea fi detaliata pe zeci de pagini. Ceea ce este evident este faptul ca secolul al XX-lea poate fi denumit ca fiind Secolul electricitatii. In prezent exista tendinta de a se afirma ca noi traim in era controlului si a calculului postnumeric, o era bazata pe numeroase discipline noi menite sa realizeze procesarea cunostintelor, al caror volum global creste exponential. Cunoasterea este informatie cu inteles si/sau informatie in actiune. In contradictie cu legea entropiei, potrivit careia, in decursul timpului, informatiile se disperseaza si se uita, omul este singura fiinta vie, identificata pana in prezent, care de secole si milenii isi transmite experientele de la o generatie la alta, la inceput prin vorbire, mai tarziu, prin scris, apoi prin tipar, prin radiotelefonie, iar in prezent prin tehnologia informatiei si comunicatiilor.
Este greu, daca nu imposibil, sa se traseze granite precise si stabile intre noile domenii de soft computing ca: sisteme fuzzy, retele neurale, algoritmi genetici, sisteme haotice, realitate virtuala, sistemele expert, care tind sa fie inlocuite, si sistemele inteligente care combina creativ noile abordari tehnologice si iau locul clasicelor sisteme automate de prelucrare a semnalelor si datelor.
Orice estimare asupra viitorului lumii in care traim, datorita atat ritmului extrem de rapid, cat si diversitatii directiilor potential posibile de evolutie, ar fi in mod sigur speculativa chiar si numai pentru urmatorii 25 de ani. Cu toate acestea, ceea ce se poate afirma cu certitudine este ca tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) va influenta intregul mediu in care traim.
|n luna iulie 2000, la conferinta la varf a grupului G8 a fost aprobat documentul “Okinawa Charter of the Global Information Society”. Aceasta carta este semnificativa pentru procesul globalizarii deoarece isi indreapta atentia asupra factorului esential, tehnologia informatiei si comunicatiilor, asupra Internetului. In prima parte a acestui document se arata:
“Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) este una dintre cele mai puternice forte pentru conturarea secolului XXI. Impactul ei revolutionar afecteaza modul in care popoarele traiesc, invata si muncesc si modul in care guvernele interactioneaza cu societatea civila. TIC devine repede un motor vital al cresterii pentru economia mondiala. ... Esenta transformarii economice si sociale antrenate de TIC este puterea ei de a ajuta indivizii si societatile pentru utilizarea cunoasterii si ideilor. In acest scop trebuie sa ne asiguram ca TIC serveste obiectivelor, cu suport mutual, in a crea cresterea economica durabila, de a angaja bunastarea publica, de a cimenta coeziunea sociala si de a lucra pentru a realiza pe deplin potentialul ei pentru intarirea democratiei, cresterea transparentei si raspunderii in guvernare, pentru a promova drepturile omului. Indeplinirea acestor obiective si abordarea acestor sfidari vor cere strategii nationale si internationale”.
Idei frumoase care contin germenii unei civilizatii globale. Aceste idei se impun dincolo si chiar prin interesele participantilor G8. Ei au nevoie de extinderea pietelor de desfacere, dar intr-un climat mondial economic si social calm, fara terorism, fara razboaie, fara spargatori de coduri, fara virusi. Sa speram ca un asemenea climat va deveni posibil".(prof.dr.Stefan Iancu)
Investitia in IT a devenit o parte dominanta a capitalului de expansiune a bugetului multor organizatii, atat in sectoarele de servicii cat si de manufactura. Drept rezultat al luarii deciziilor se pun urmatoarele intrebari dificile:
Cum ar trebui investitiile IT sa fie proiectate si conduse spre a asigura alinie-rea cu strategia corporate?
Cum ar trebui aceste investitii justificate si cum poate fi masurat succesul retroactiv?
Ce ar mai fi necesar, in afara de tehnologie, pentru a atinge potentialul maxim al IT?
Care sunt riscurile implicatiilor acestor investitii?
Cum poate fi condusa valoarea acestor investitii, in timp?
Aceste intrebari nu sunt noi, dar nu s-a raspuns la ele in mod satisfacator. In acest capitol noi developam o metoda, formala si practica, de evaluare a investiilor in IT.
Determinarea valoarii investitiilor IT este dificila. Cu toate ca costurile par a fi de neidentificat, multe dintre beneficii sunt evidente. De exemplu consideram investitia in sistemul de posta electronica (E-mail) intr-un grup de lucru dispersat geografic. Ca si in cazul multor investitii in infrastructura, incercarea de a justifica E-mail – ul doar in baza eficientei sale, este probabil sa nu dea rezultate. E-mail – ul poate fi un inlocuitor pentru alte forme de comunicare dar valoarea sa reala vine o data cu expansiunea sa prin organizare si prin alte aplicatii mai sofisticate adaugate E-mail – ului de baza. E-mail – ul intr-un grup de lucru poate sa se dezvolte print-un sistem managerial intern, care in timp poate evolua intr-o baza de date pentru intreaga organizatie. De obicei difuzarea unui E-mail intern si evolutia sa spre o forma mai inalta de distribuire a informatiilor, necesita o perioada mare de timp. Astfel exista o importanta periada de timp “mort” intre punctul initial al investitiei si ziua cand valoarea este evidentiata. Cum sugereaza exemplu, investitia poate fi astfel planificata astfel incat scopul final devine amsamblul organizatiei, desi ideea investitiei initiale era un singur departament. Complexitatea evaluarii cresterilor investitiilor IT este nu doar pentru ca ar fi dificil de quantificat valoarea dar si pentru ca este dificil de prezis traiectoria si ritmul investitiei tehnologice.
1.4 Conceptele de baza ale Tehnologiei Informaticii (IT)
♦ sintetizarea - stabilirea unor caracteristici esentiale, generale, pe care le au datele constituente ale unui grup, formându-se o noua structura ce surprinde aceste caracteristici comune;
♦ calcularea - operatii aritmetice sau logice efectuate asupra uneia sau mai multor date simultan.
Furnizarea datelor. Pe parcursul prelucrarii, forma în care sunt prezentate datele, de cele mai multe ori, nu corespunde cerintelor celui care asteapta rezultatele - beneficiarul. Se impune necesitatea furnizarii rezultatelor într-o forma clara, astfel încât sa nu existe probleme de întelegere sau de interpretare a lor.
Pastrarea datelor se face în colectii de date alcatuite dupa reguli bine definite, în vederea unor prelucari ulterioare. Asupra unei astfel de
colectii se poate actiona prin una din functiile:
♦ validarea datelor - precizarea modului în care o data poate fi introdusa în colectie;
♦ regasirea - cautarea si localizarea unei date în cadrul colectiei;
♦ modificare - transormarea unei date existente în colectie prin schimbarea unor atribute;
♦ distrugere - eliminarea din colectie a unor date, cu precizarea conditiilor în care se poate face acest lucru.
Transmiterea (comunicarea) datelor se refera la modul în care datele trec de la o etapa la alta pe parcursul prelucrarii.
Orice activitate, în orice domeniu, se desfasoara pe baza unui flux informational.
Totalitatea fluxurilor informationale, cu o anumita organizare, care asigura legatura dintre conducere (sistemul decizitional) si executie (sistemul de executie) se numeste sistem informational.
Daca desfasurarea unei activitati presupune utilizarea echipamentelor electronice, sistemul informational se numeste sistem informatic .
Cele doua sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic fiind parte componenta a sistemului informational, însa cresterea permanenta a nivelului de automatizare a activitatii conduce la accentuarea importantei sistemului informatic.
În structura unui sistem informatic, al carui element principal este calculatorul electronic sau sistemul de calcul, se identifica urmatoarele componente:
-cadrul organizatoric al societatii si datele vehiculate;
-resursele umane, pe de o parte analistii sistemului informatic si proiectantii sistemului informatic, pe de alta parte, beneficiarul sistemului informatic si utilizatorii acestuia;
-metodele si tehnicile de proiectare;
-echipamentele electronice de calcul;
-sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic si pentru utilizarea eficienta si corecta a echipamentelor.
Omiterea uneia din aceste componente face imposibila functionarea respectivului sistem informatic.
 

Bibliografie:www.google.ro,www.referate.com